Într-un interviu la Focus TV în cadrul emisiunii Connect News am declarat doamnei Cătălina Jingoiou că ”localitățile depopulate și sărace au ajuns așa pentru că sunt conduse de manageri proști”. Interviul a fost publicat pe 3 noiembrie 2024 pe site-ul Șansa News.
Ștefan Bruno, sociolog: ”Localitățile cu populație îmbătrânită sunt expresia proastei guvernări!”
O situație îngrijorătoare prezentată de Institutul Național de Statistică arată că, în decursul unui an, populația României a scăzut cu 1%. Mai mult, îmbătrânirea populației s-a accentuat, iar în prezent la 100 de tineri sunt 130 de vârstnici. În cifre, sunt peste 4 milioane de români care au o vârstă de peste 65 de ani, cu aproape un milion mai mulți decât populația tânără, de până în 14 ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut cu 6, de la 124 de vârstnici la 100 de tineri până la 130 de vârstnici la 100 de tineri.
Potrivit unui clasament mondial întocmit de ONU, România este pe locul 12 în lume, printre țările cu cea mai îmbătrânită populație. Există și un clasament al celor mai îmbătrânite 17 localități din România, unde ponderea locuitorilor trecuți de 65 de ani depășește 40 la sută. În acest clasament, Buzăul figurează cu comunele Pardoși, Mărgăritești, Murgești și Chiliile, în cele patru comune ponderea populației trecute de 65 de ani fiind de peste 50%. Perspectivele stopării sau diminuării fenomenului sunt pesimiste și, pe cale de consecință, și dezvoltarea acestor localități va avea de suferit.
”Fenomenul va continua pentru că este expresia proastei guvernări. O organizație, o localitate, o țară, când e condusă bine, atrage oameni performanți, din ce în ce mai mulți, pentru că oamenilor le place să trăiască în acel loc. Când administrația nu reușește să asigure resurse, să atragă oameni care să investească, mai toți pleacă. Dacă venitul este scăzut, este expresia proastei guvernări și oamenii fug unde este mai bine. Migrarea populației este un fenomen natural, se oprește atunci când primarul va învăța că nu trebuie să stea cu mâna întinsă la președintele Consiliului Județean, la Guvern sau mai știu eu pe unde…Cât timp noi nu avem localități care să atragă, viața acolo e una de sărăcie. Nu e vorba despre resurse materiale, ci despre resursa umană care este devalorizată pentru că jocurile de putere se fac doar pentru câțiva, foarte puțini. Cetățeanul de rând așteaptă de la primar doar o găleată și să-l ia cu japca la alegeri. Și pentru ce să rămâi în astfel de localități care nu oferă nimic altceva? Cadrul natural nu e suficient ca să rămâi. ” a comentat Ștefan Bruno, sociolog, într-o intervenție la Connect News, la Focus Tv.
Aceeași sursă explică și faptul că partidele politice care au condus România după Revoluția din 1989 au o mare responsabilitate pentru situația de astăzi:
”Problema e că oamenii care conduc aceste comunități nu au un plan de dezvoltare….Este vorba despre un pattern care a selectat la putere aceste personaje care reprezintă o contra selecție a ceea ce înseamnă modul de organizare în orice societate. Nu poți să pui toți terchea berchea să candideze. Partidele au avut o iresponsabilitate veselă nominalizând candidați la primărie care după ce au văzut că nu au fost în stare să facă nimic, se mândresc că au pus un asfalt, asta e ceva de retard. Oamenii ăștia ar trebui condamnați! Uitați-vă la o primărie de comună din Finlanda! Acolo vin să candideze oameni care au fost șefi de multinaționale. Pentru că o comună de primărie din Finlanda, cu 4000 de locuitori, are un buget similar cu orașul Constanța…Eu am făcut cercetări în domeniul administrației și am întrebat numeroși primari și consilieri cum văd ei dezvoltarea acelor localități în 5-10 ani. Ei nu o pot vedea decât în trecut, așa cum le-a lăsat Ceaușescu, ăla este idealul, nu pot duce localitățile în viitor, le scot în afara timpului!” a punctat sociologul Ștefan Bruno, cadru universitar și autor a numeroase lucrări de specialitate.
În ceea ce privește evoluțiile din plan social, pe termen lung, efectele îmbătrânirii se vor accentua și vor deveni dramatice. În momentul în care și așa-numita ”generație a decrețeilor” ajunge la pensie, va trebui să atragem forță de muncă din altă parte, din țări mai sărace de unde oamenii migrează. Prin asimilarea socială a acestor noi populații vom avea și o nouă compoziție etnică a țării. Acești muncitori veniți din alte piețe vor fi cei care vor întreține această populație îmbătrânită.